„Cand esti bun esti luat de prost!”. Vorba asta mi se potriveste perfect acum. Stiai foarte bine ca orice vorba din partea ta m-ar fi ranit, nu ca asta s-ar intampla fata de oricine , dar fata de tine?! Conteaza… pentru ca tu contezi pentru mine. Stii ca mai avem certuri, dar nu arunci asa cu vorbe. Asta nu se face! Imi reprosezi acum ca nu sunt alaturi de tine si ca nu te sprijin, dar nu mai tii minte cand am fost? Si tu mi-ai fost si ti-am multumit… de nenumarate ori. Dar nu am facut-o ca mai apoi sa-ti spun ca nu esti langa mine cand am nevoie , asa cum ai facut tu acum. Imi vorbesti de adevarata fata „a oamenilor”, cand de fapt te referi la mine. Nu ma regasesc in asta, doar asa cum iti arat- sunt, dar ma doare sa aflu ca asta crezi de fapt.
Si de la capat…
Poate ar trebui sa te gandesti de doua ori cui ar trebui sa spui vorbele astea de fapt si sa ii compari pe altii cu mine. Sa vedem ce iese.
Nu ma asteptam, oricum…
Sunt doar in trecere... 